"Chiar dacă totul ar fi vulgar, lumina zorilor nu poate fi. Ar trebui s-o privim zilnic ca să redevenim puri..." Emil Cioran

vineri, 29 ianuarie 2010

am o monedă...

cu care am să plătesc de acum tuturor toate datoriile,doar că nu va fi aceeaşi monedă cu care m-au plătit ei ...moneda mea poate să cumpere ceea ce a lor nu poate şi pentru asta sunt mândră!

moneda mea face cât toţi banii lumii la un loc şi e doar cât o sutime de servietă.
moneda mea are strălucire deşi e cam (a)bătută.
moneda mea a ruginit de-atâta timp ce s-a prelins pe ea,a trecut prin mâini aspre şi s-a blocat uneori prin seifuri codate,a stat sub perne de avari şi s-a rostogolit prin multe buzunare de piept,dar a a ajuns într-un portofel cireşiu şi nu o să mai plece...
moneda mea e hotărâtă să îmi achiziţioneze lucrurui noi.spune că am nevoie urgentă de o garderobă curată...şi crede că ar trebui să-mi renovez casa şi s-o mobilez din nou.
moneda mea e uneori necumpătată,dar mereu responsabilă.ea promite că într-o zi o să deschidem o bancă pentru visătorii fără nori.
moneda mea îmi cântă că banii nu vorbesc,ci doar vocile ciocoiaşilor din noi.
moneda mea zâmbeşte ştrengar de provocator, deşi nu are decât valoare sentimentală..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu