"Chiar dacă totul ar fi vulgar, lumina zorilor nu poate fi. Ar trebui s-o privim zilnic ca să redevenim puri..." Emil Cioran
Se afișează postările cu eticheta simplu:fericire. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta simplu:fericire. Afișați toate postările
luni, 19 mai 2014
cheers to the night
The late night silent moments make me conscious of recovering myself from the hectic pieces I have been throwing away . I am gathering forces and regaining control. It feels like coming back home to my tedious soul, who's finally found peace.

miercuri, 18 mai 2011
azi de antic
ei bine,
am fost mereu sigură că toate drumurile duc la Roma
din Mine.
și acum,
inima mea e un imperiu deja cucerit
în curs de destrămare.
iar
arenele s-au prăbușit înainte de luptă,
nu există decât bătăi în piept.
nu știu de ce
sunt doi cezari ce vor ce e al cezarului
și două fețe identice ale monedei.
am purtat
toate războiale care au condus
la pacea din tine.
am fost mereu sigură că toate drumurile duc la Roma
din Mine.
și acum,
inima mea e un imperiu deja cucerit
în curs de destrămare.
iar
arenele s-au prăbușit înainte de luptă,
nu există decât bătăi în piept.
nu știu de ce
sunt doi cezari ce vor ce e al cezarului
și două fețe identice ale monedei.
am purtat
toate războiale care au condus
la pacea din tine.
duminică, 1 mai 2011
AnteMeridian
pentru ca am asa numitele depozite de timp si simțire, cu parfum de larg al meu si al marii mele, colecții ale tututor eurilor pe care mi le-am descoperit și le-am pus bine, mărturia tuturor degustărilor de stare, ecoul tuturor debitărilor cărora le-am dat glas sau le-am lăsat să muțească în gesturi, evidența tuturor meteorologiilor de suflet, vocea rațiunilor pe care le-am depistat și a tuturor nebuniilor care m-au încercat, momentul meu de liniște, acumularea mea de oxigen și poftă să-l respir, motivul pentru care abdic de la egoism, albumul tuturor pozitiilor în care am pozat și înregistrarea tuturor mișcărilor dintre, arhiva tuturor fericirilor și a ne...toatelor, stâlpii înălțimilor pe care am crescut, balustradele prăpăstiilor care m-au ademenit, brațele care mi-au prins tot ce am însemnat și însemn fără să clintească îngemănarea, fără să-mi smulgă mai mult decât puteam da, fără să pună la îndoială ceea ce puteam fi și acceptând-mi însăși nimicul ca fiind îndeajuns...
pentru toate astea , doar
ELE,
pot fi și nu au capăt...
de la care să o iau cu altcineva.
cELE ale căror hohote mă hrănesc , ale căror priviri mă îngheață, ale căror inimi mă zâmbesc și-ale căror cuvinte mă fac. singurele acELE care își au rostul când întorc lumea pe dos, singurele care pot rămâne în mine singură.
doar fie și numai pentru tot răul din bine pe care îl simt, îl acceptă și tot binele pe care mă opresc să-l fac rău.

duminică, 16 ianuarie 2011
iar și iar
îți mai trebuie pielea
sau te descotorosesc de ea,
iubitul meu?
la fel cum te-am dezbrăcat de tine însuți,
cel care nu-mi erai
și cu care nu aveam ce face...
pot
să-ți mai dau jos încă un strat
de depărtări care-mi pun piedică
să-ți cuceresc aproapele
cel mai de-aproape...?
vezi tu,conturul buzelor tale îl trag
cu liniile corpului meu
și-n geometria asta anarhistă
toate punctele în care coincidem
duc spre infinit.
ține-mă !
că visez
și s-ar putea să cad,
pentru prima dată
în echilibru perfect
și mă tem c-are să-mi placă
prea mult
și-am să te iubesc
prea tare.
sau te descotorosesc de ea,
iubitul meu?
la fel cum te-am dezbrăcat de tine însuți,
cel care nu-mi erai
și cu care nu aveam ce face...
pot
să-ți mai dau jos încă un strat
de depărtări care-mi pun piedică
să-ți cuceresc aproapele
cel mai de-aproape...?
vezi tu,conturul buzelor tale îl trag
cu liniile corpului meu
și-n geometria asta anarhistă
toate punctele în care coincidem
duc spre infinit.
ține-mă !
că visez
și s-ar putea să cad,
pentru prima dată
în echilibru perfect
și mă tem c-are să-mi placă
prea mult
și-am să te iubesc
prea tare.

vineri, 14 ianuarie 2011
trupe în alpi

inimile bat pe mai multe fronturi,
fără a dezerta,
fără a trăda,
din act de iubire.
ele pot schimba tabăra ,
fiind simultan în...mai multe locuri
și dându-și sângele pentru fiecare viață pe care o pierd.
unele războaie sunt de nepurtat
pentru că sunt bătălii care nu se limiteză doar la câmpul de luptă
și-a căror victorie stă în renunțarea de a înfrânge.
comitem crime doar atunci când
nu vedem,nu auzim
nu simțim
și uităm.
și se mai știe și că există totuși cevauri
care niciodată nu pier,
la fel cum unii nu vor învăța niciodată să trăiască murind.
armele descărcate-n aer.
aerul nu suferă...
nu simțim
și uităm.
și se mai știe și că există totuși cevauri
care niciodată nu pier,
la fel cum unii nu vor învăța niciodată să trăiască murind.
armele descărcate-n aer.
aerul nu suferă...
decât atunci când pleci.

miercuri, 5 ianuarie 2011
ordinea zilei
idei neduse pe la cosmetică de mult. idei care se piaptănă în casă și uneori se îndreaptă cu placa : cel mai ușor mod de a părea aranjate. idei care trag repede ceva pe ele și ies afară. idei cu zi plină ,dar cărora le place să se implice în tot. idei care își uită uneori cheile, idei care nu știu la ce oră să ia pastilele,idei care nu dovedesc niciun simț de responsabilitate. idei care fac ravagii în trafic, idei care dansează ca o cizmă. idei care se vor romantice,idei care se vor cucerite, atinse ,îmbrățișate și iubite din când în când dacă e posibil. idei sucite, idei împiedicate,idei stâlcite,idei de tot felul. idei care uneori se vor a fi mai mult decât idei, idei care nu se acceptă,idei care se uită în oglindă și plâng,idei care pășesc mândre și altele care nu pot să meargă pe tocuri. idei care pozează,idei care se retrag în umbră. idei puternice și idei slabe. idei de caracter,idei de atitudine,idei despre idei...
toate astea. multe. într-o lume. cea din capul meu.
mulțumesc,mă bucur să vă cunosc! și regret,regret când uit să vă port de grijă...
toate astea. multe. într-o lume. cea din capul meu.
mulțumesc,mă bucur să vă cunosc! și regret,regret când uit să vă port de grijă...

sâmbătă, 1 ianuarie 2011
01.01.2011
schițez emoții blocate în redare.pe scurt,la repezeală de gând...ca să rămână.
zorii zorului. proaspeți și albi. cu gust de vată pe băț.
neîntinare umplută bogat cu senzații.
raze cu zâmbet,
buze cu cântec,
ochi care se-nduplecă să se lase osteniți de reîndrăgostire.
dans în picaj optintit de plutire pe ritm de tăceri supuse de farmec.
transfuzii omniprezente după harta tuturor căilor.
captare limpede și egoistă de momente.
expansiune epitelială mânată de fluturi năuci.
cucerirea trezirii și abnegarea de la vis.
realitate basmatică.
simplu,
frumos.
a știi ce vrei,a avea ce vrei și a mai vrea să ai ce ai deja.
de ajuns ca să tot.
și cu puțin să faci imens.
rezumat : IUBIRE.
noul an să ne crească cu dragoste mai mari și mai buni!pe toți!
joi, 30 septembrie 2010
n-am încă titluri
Am poveşti de adormit nelinişti pentru sinusurile tale cotropite de răceală ; dacă le convingi să mă inspire,promit că nu mai las niciodată aerul să-mi sesizeze absenţa şi să se golească. Vino să te culci în realitatea mea... capul tău în poala iluziilor mele dezpietrificate, mâinile tale răsfirate să-mi cotrobăie părul după perne sub care să-ţi ascunzi toate zâmbetele pentru care vrei "bună dimineaţa",buzele tale să-şi întindă aşternutul în urechile mele chioare,iar glasul tău să-mi coase leagăne pentru fiecare cântec...
Pentru că ai fost cu mine din prima noapte din prima zi şi în căuşul pleoapelor mele te-am crescut să-ncapi bine în buzunarul din piept.
Şi cum ai adus tu zori de zi zorului însăşi?
Şi cum suflii tu în valuri marea pe gâtul meu şi se prelinge prin tunelul de vertebre şi îmi spumegă pe tălpi?
Şi cum o să-ţi căptuşeşti braţele pe trupul meu ca să nu mai trăiesc cu toamna-n sân să nu-mi pice frunzele?
Degetele tale s-au încârdăşit pe bune cu ale mele.
Privirea ta se dilată blând pe retina mea
şi gura-mi pare să-i preia conturul...
în ce formă urmează să mă torni,
nu se ştie încă.
sâmbătă, 25 septembrie 2010
în ton
"eu trebuie să uit pentru a fi eu însumi pentru a
începe de undeva pentru a mă începe trebuie să-l uit
pe cel care am fost fără să fiu trebuie să fiu fiind trebuie să uit
ceea ce ştiu trebuie să ştiu că nu voi şti nimic niciodată
şi de la ceea ce se vede şi nu există până la ceea ce
nu se vede dar există eu trebuie să uit totul şi nu e uşor
e un fel de lethe în care trebuie să mă îmbăiez zilnic
un fel de alzheimer controlat un fel de du-te vino prin neant
numai cuvintele nu pot să le uit
numai dragostea nu o pot uita
şi încep să fiu
prin cuvintele pe care ţi le spun de-acum
şi încep să fiu prin dragostea
care cu noi începe"
Nicolae Silade
începe de undeva pentru a mă începe trebuie să-l uit
pe cel care am fost fără să fiu trebuie să fiu fiind trebuie să uit
ceea ce ştiu trebuie să ştiu că nu voi şti nimic niciodată
şi de la ceea ce se vede şi nu există până la ceea ce
nu se vede dar există eu trebuie să uit totul şi nu e uşor
e un fel de lethe în care trebuie să mă îmbăiez zilnic
un fel de alzheimer controlat un fel de du-te vino prin neant
numai cuvintele nu pot să le uit
numai dragostea nu o pot uita
şi încep să fiu
prin cuvintele pe care ţi le spun de-acum
şi încep să fiu prin dragostea
care cu noi începe"
Nicolae Silade
marți, 21 septembrie 2010
două puncte se dau la un ics

Cred că te izvorăsc,
în ţăndări mari de dezminţire.
nu te mai neg,
eşti prea aproape.
cald.
numele tău rimează aici.
cel puţin pentru mine...
te presimt,te sper.
într-o gămălie de ac,
îţi îndes un capăt de cer.
vreau să-mi croieşti,
aşa cum te pricepi,
inima.
să nu mă întrebi de măsură,
îmi vine bine a ta...
sau mai bine,
hai fără!
fără de ea,
fără de tot,
doar un mine de tine
şi un tu de eu.
mi-eşti călin,
luceafăr
sau zmeu?
nu ştiu să desenez,
dar desenez.
şi nu ştiu să cânt,
dar cânt.
nu ştiu să scriu,
dar buchisesc.
nu ştiu să vorbesc,
dar îndrug,
nu ştiu să mai ascund,
mi te arăt
şi râd
şi plâng.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
