"te-am visat între- două somnuri"...(D.D.)

te-am visat între 2 somnuri şi între 9 vieţi,
te-am visat sărutând universuri,
te-am visat sorbind dimineţi.
te-am visat tăcută şi zglobie,
te-am visat înecată în versuri
într-o noapte de 1001 minus o mie.

erai într-un oraş mort de albastru,
erai şi nu erai,mare,cer sau astru,
îmi puteai fi tot,îmi puteai fi lume,
puteai fi nimic fiind ceva anume.


erai învelită în panglici de răsuflări,
mi-erai drum pe 4200 de cărări,
erai vreme mohorâtă şi ploioasă,
erai numai bună de ţinut în casă,
undeva sub pături de iubire,
în mâinile strânse ale unui zmeu,
tu,firavă, puternică şi subţire,
să adormi la pieptul meu.




da,între 2 somnuri te-am visat,
dar am făcut-o senil de abstract.
tu eşti prea crud de frumoasă
şi nu te mai întorci acasă...
oricât te-aş vrea ploaie,
eşti toată numai soare,
oricât aş mai vrea iubire,
rămâi departe o amintire...