!?peste<-inVERSare->trecut.

îmi vorbeşti de primăveri care dorm ,
încolăcite,
rătăcite,
aiurite,
undeva pe întuneric
sub zăpezi
aparent neprihănite...
primăveri pe care,
spui tu,
abia aştepţi
să mi le ierţi
şi să mi le faci
în timp ce taci,
flori de vişin în păr.



dar tu...tu nu vezi,
nu vezi cum mi se topesc mocirlă
toate iubirile în calea ta...
nu simţi ploaia slută de iarnă
şi nori de "nu îl va uita",
nu ştii că pământul de sub ale tale tălpi
nu e decât noroiul dorurilor mele
şi că dacă îţi trag stelele de sub picioare
îmi vor creşte rădăcini de baobab
în inima ta...


nu,nu îmi bat voit joc de zăpadă,
iartă-mă doar că nu pot,
mi-e imposibil s-o mai văd
altfel decât neagră.
mi-ai nins cu înverşunare,
mi-ai nimicit aşteptarea.
acum mă grăbesc...

şi-ţi cer doar să-ţi scoţi din zăpadă
primăverile...
să le duci undeva unde
să nu se ude,
să nu răcească...
de dragul meu,
te rog...!


întoarce-te apoi,
să vii să-ţi trag din picioare şosetele,
pentru că altfel,curând,
ai să suferi de romantism
reumatic cronic.




Asculta mai multe audio Divertisment