mai-nu!?

"sfârşitul mi se pare o glumă. am ajuns la nesfârşire cu tine. acolo de unde nu ne putem întoarce."


tu mă cauţi noaptea şi...
iubirea nu se caută pe întuneric.

îţi scotoceşti dimineţile adânc
şi-ndeşi mâna în aşternuturi
doar doar mă găseşti acolo,
dar niciodată nu am fost.

nu mai ţipa că mă doare,
mă doare să-ţi văd mimica gurii...
mă doare muţenia cuvintelor
şi vocea ta scăzută
din calendar....
nu-nţelegi?
nu te mai pot auzii.

nu te mai văd.
eşti o mulţime de puncte risipite
şi dreptele care le unesc
s-au mutat în geometria uitării.
nu mai ai culoare,
nici măcar alb,
nici cel puţin negru.
eşti nimic!

nu te mai simt.
nu te mai înghionti în suflet
că-i invalid pentru o vreme!

nu te mai întoarce!
sunt un drum închis
şi abisul de după balustradă...

nu te mai vreau,
mi-eşti deja de ajuns
să nu te pot uita.