tu nu ştii nimic.
nu ştii şi aberezi într-UNA...
şi cine sunt eu să îţi suport neştiinţa?
sunt om,nu poţi să dai cu tot în mine!
muşc perna cu dinţii şi-mi vine să ţip:
are gust acru de vise şifonate
şi-n plus , îmi simt sângele colcăind
şi porii cum zbiară şi se destramă
în mii de senzatii ciudate.
dacă aş fi un balon umflat cu ciudă,
m-aş crăpa în mii de bucăţele
de venin colorat cu vârfuri de ac.
dar sunt om,
fierb şi tac,
strig muţeşte şi continui să-nghit,
să mă-nec cu tine însămi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu