De ce să mă separi tu ca pe-un gălbenuş din coajă în coajă?
A căror EU mă dau?
Şi căror voi vă tac poveşti?
Din care suflet mai au
Şi din care buză îmi clipeşti?
Cu care mângâiere mă respingi,
cu care gând m-ademeneşti?
Ce vorbe ai ca să m-atingi,
De ce nu uiţi să mă răneşti?
În treacăt fă-te că uiţi,
Din mers ia-mi te rog cu tine,
Tot ce nu-mi folosesc şi meriţi,
Tot ce e prea sine de mine.
Să nu te întorci,
Să nu te îndupleci,
Mă deşir şi mă pierd,
iar tu te-ntuneci...
din zor de zi ce-ţi sunt,
tu vei ajunge la stele,
iar eu la pământ...
încă mai ... întotdeauna mai ...
RăspundețiȘtergerete va reteza pamantul, trebuie spre stele.
RăspundețiȘtergere