Jos? Nicidecum. Sus,foarte sus-acolo mi-e locul şi până când dau de el,până când îl ajung,până când îi pipăi descheieturile albastre,până când îl sorb,până când îl îngrădesc,până când îl domesticesc,pâna una,până mai alta,aştept,aici,pe aproape,în umbră,în noapte,la încheieturi de gând,la intersecţii de visuri,în ţărână de ploi,aştept ca din fiecare tine,din fiecare el,din fiecare voi să-mi clădesc eul de sine şi să-mi încheg carapacea nicidecum opacă,oarecum transparentă ...
Nu e nimic pierdut,doar neobţinut...!
PS:the winner doesn`t take all!
strange
Asculta mai multe audio Muzica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu