"Chiar dacă totul ar fi vulgar, lumina zorilor nu poate fi. Ar trebui s-o privim zilnic ca să redevenim puri..." Emil Cioran

joi, 3 martie 2011

lichidă

în apele mele,zic.
epurate momentan bine.
cred că o să-mi ia un pic
până reușesc să cresc pești,
dar nu contează,
mă dau cu barca.


e atât de liniște aici
că nu poți îneca nicio vorbă
și nici nu-mi trebuie vreun val
ca să mă vărs
pentru că sunt plină toată
de mine
și am curaj să ridic pânzele
să desenez pe ele cerul.

aici se curge totul
și se trece pe-un ponton invizibil
în ireversibil.
merg pe apă,
podurile se dărâmă,
nu mă leg de maluri,
mă ancorez în larg și fac din mână
c-o batistă de spumă albă.





2 comentarii:

  1. apa este atat de placuta si linistitoare, iar sunetul valurilor care se varsa e ca un cantec incantator al naturii. Minunata poezie.

    RăspundețiȘtergere