"Chiar dacă totul ar fi vulgar, lumina zorilor nu poate fi. Ar trebui s-o privim zilnic ca să redevenim puri..." Emil Cioran

sâmbătă, 4 iunie 2011

reacție agresiv de lentă

vocea e un ecou ciudat,
un scârțâit de esofag al noptii
care înaintează pe parchet
și privește prin gaura cheii...

...

dar ca să o trec la romantism
și emoție

am un calvar în pântec în ultima vreme,
atunci când te rostesc în mine.
degeaba sunt zidită într-un corp care te vrea
și degeaba tot mă laud că mor în viața din tine.
nu s-au făcut ape suficient de adânci
încât să nu mă poți scoate.

refrenul ăla închistat pe spate
îmi face și acum sângele să stea la coadă
și să bată ritmul arcurilor întinse.
te-am acordat la toate timpurile
cu gura mea și mapamondul ei întreg de limbi de ceas
te-am făcut perfect, perfect de simplu până în prezent
și-acum știu că poți să pleci oriunde-n oricât
pentru că numai eu îți știu slăbiciunea
și puterea de a mă părăsi în tine
până la ultima suflare.


n-am să te văd atâta vreme
cât nu accept că e de ajuns
să mă privesc
ca să știu că ești.



2 comentarii:

  1. Pe podiumul blogroll-ului meu, tu ocupi unul dintre locurile de onoare, pentru că fiecare creație de-a ta mă impresionează în mod deosebit. Felicitări pentru că pui suflet în ceea ce faci.

    RăspundețiȘtergere