derivat din iubire

absurd.

am iubit mereu și fără să mă opresc
am iubit fără grijă
și am avut grijă să iubesc,
am putut să iubesc
și am iubit mai mult să pot
să pot să aleg să nu mai iubesc.

am iubit
cu mine toată,
am iubit orice
chiar și atunci când am fost de piatră,
am iubit mărunțișuri,
nimicuri,
am strânit furtuni
și am iubit cu ele,
am iubit orice,
dar niciodată la întâmplare,
am iubit fără să stau pe gânduri
și-am iubit mai presus de uitare.

am iubit
și cine îmi spune mie că nu am făcut-o
nu știe cine a fost acolo să iubească
cu dragoste toate neiubirile...
eu am fost aia care s-a îndrăgostit
de îndrăgosteli, îndrăgostiți și iubire
și probabil ceea ce nu îmi dă credibilitate
e faptul că m-am iubit mereu mai mult pe mine.

m-am iubit pe mine mai mult
pentru că am știut că de asta am nevoie,
că sunt singura după care aș suferi,
singura după care aș plânge și aș muri
dacă m-aș pierde.
singura de care nu m-aș putea despărți,
singura pe care o pot poseda,
singura pe are o pot avea în deplinătate,
singura de la care nu aș accepta dezamăgiri,
singura căreia nu i-aș face față dacă ar trăda,
singura pe care nu o pot să o mint,
singura pe care nu o joc pe degete,
pentru că fac din mine ce vreau
și nu am remușcări pentru asta,
pentru că eu sunt acolo mereu
când toți îmi sunt pe plus și
m-aș duce după mine peste tot,
mai puțin acolo unde altcineva m-ar ține.

asta nu înseamnă că nu am lăsat de la mine,
asta nu înseamnă că nu am iubit,
că nu iubesc,că nu o să o fac.

chiar acum simt că o să mă despart
de mine însămi
și-am să sufăr și am să pierd
doar pentru că momentan
mă confund pe mine cu el.