pentru EL

Asculta mai multe audio Muzica


Azi o să vorbesc despre singurul care m-a iubit aşa cum mi-am dorit eu :profund şi inocent,de la prima vedere,fără promisiuni de mereu . Îmi îndrept singurele lacrimi meritate către ochii singurului care mi-a mângâiat părul cu neasemuită tandreţe,celui care mi-a găsit umărul din prima încercare, celui care m-a mişcat fără să mă zdruncine,celui care m-a sorbit fără să mă sece, celui care mi-a zâmbit fără să încerce să mă lege,celui care mi-a tăcut fără să mă apese.

Numele lui nu ar spune nimic,nici măcar pentru cei care s-au milit să i-l dea. Chipul său mi-a rămas adâncit pe-o retină din ţesuturi cardiace: cei doi ochi, cu tot albastrul lor spălat de tristeţi dureroase şi înecat într-o nevoie acută de iubire,care mă ard şi acum când mă confrunt cu amintirea lor,a căror duioşie mă fărâmă şi mă doboară, au fost primul lucru care mi l-au făcut drag. Buzele sale supte ţineau închise laolaltă amarul unor clipe serbede de lumină şi a unor oameni ce s-au perindat vag printr-o copilărie al cărei rost nu îl poate pricepe.Cuvintele nu se simţeau nicidecum îndreptăţie să sfâşie prea mult monstruozitatea aerului din afară gurii sale cuminţi; nici nu îl condamnam pentru teama resimţită faţă de lumea ce-l izgonise din preaplinul ei. Obrajii albi bănuiau o fineţe ce fusese prea rar descoperită de mângâieri.Lipsea cu desăvârşire culoarea sangvină a unei fericiri constante. Părul auriu netezit încadra angelic faţa micuţului cu trup firav şi mişcări încete,ce se mulţumea radiând cu firimituri de atenţie şi se conforma liniştit cu absenţa ei.

Nu mă pregătisem ca să îl cunosc.Venisem acolo cu giganta mea înfumurare de a asigura veridicitatea văduviei de iubire pe care o simţeam şi am întâlnit un suflet lăsat pe drumuri de acelaşi sentiment.Da,orafan de dragostea ale cărei braţe au fost retezate crud de nişte nesuflete pângărite de sluţenie,braţe ale căror absenţă a făcut şi va face să tremure ani la rând un om împins în haosul realităţii implacabile în care a fost aruncat.În timp ce eu mă obşnuisem de ceva vreme cu placiditatea unei minime putinţe de a încerca să mai simt ceva, el mă lua de departe prin puterea sa de lăsa frâu liber dorinţei de a îndrăgi.

Ştiu că pentru câteva momente,l-am făcut fericit. Dar cum poate fi oare descrisă fericirea lui? Ca un balon colorat fragil ce plutea senin,dar înfricoşat printre spinii ascuţiţi ai timpului de neînduplecat.
S-a adăpostit cald la pieptul meu şi mi-a căutat cu mâinile timide mijlocul să mi-l împrejoare. DOAR ATÂT I-A TREBUIT CA SĂ MĂ FACĂ FERICITĂ,doar atât a fost de ajuns ca să mă umple de-o tristeţe mută şi covârşitoare.

Nu pot evita să mă întreb înspre ce fel de nicăieri are el atâta curaj să păşească? Spre ce refugiu va evada ? Şi ce poate face o jucărie pentru cei ca el îţi vine să urlii? Simpla imagine a blândeţii lui neîntinate scurse într-un decor greşit mă îngrozeşte.

La fel ca mulţi alţii,l-am părăsit.
Povestea lui rămâne una la sute şi sute de zeci de multe altele şi nu va impresiona prea mult cu adevărat pe nimeni. Pentru că noi la rândul nostru avem propriile nefericiri sumbre pe care ni le purtăm de-a lungul zilelor pe care le deşirăm dintr-un ghem nevăzut, pentru că dacă nu le avem pe alea, suntem oricum ocupaţi să ne devorăm momentele de măruntă bucurie numai cu noi înşine, pentru că ne trăim propria singurătate în nepăsare faţă de celălalte 6 miliarde de singurătăţi,pentru că suntem impresionabili doar pe perioadă limitată de timp, pentru că egoismul firesc ne face opaci la ceilalţi...
Şi totuşi...
mulţumesc celui care mi-a împrumutat pupilele lui neîncrezătoare ca pe-o pereche de lentile vindecătoare prin care am putut filtra lumina cu totul diferit! mulţumesc celui care m-a făcut mică şi neputincioasă!

" - câţi ani ai?
dat din umeri.
-azi e ziua noastră oricum.
-da,e ziua voastră.
-şi jucăriile sunt pentru noi?
-da,sunt pentru voi.
-şi dulciurile?
-şi dulciurile.
-şi voi?

. . .
"



SCRIPTUM post: La mulţi ani tuturor copiilor din noi!

şi-mi pare rău pentru cuvinte...că sunt puţine,că sunt slabe,că sunt moi,că sunt incapabile,că sunt mici,că sunt doar tentative de gând.