colţ de nimic

sunt un buznar asfaltat
în care tălpile cotrobăie
nebune şi apăsate
după sentimente de valoare.



ele vor să cumpere
lumea
ca să ce?
s-o calce-n picioare.
răspund.



am nimicul din mine
scos la vânzare,
aş putea chiar să licitez
o tarabă goală
întinsă la soare,
plăcuţa care atârnă
o numeşte suflet,
dar plăcuţa minte
căci e de-o viaţă acolo
şi între timp el,
sufletul,
s-a alterat,
a expirat
şi acum e la reducere.


PS: da da da,ceea ce iubesc eu la tine e ura cu care minţi că nu mă iubeşti!