Fii atent că mi-am minţit nopţile
cu vorbele tale ticluite şi pline...
mi-am secat cu ele nesomnul
în penumbre goale şi grele.
!
şi nu regret,nu,
doar că nu-mi pot obişnui nopţile
să suporte adevărul...
se apucă şi te visează amar
în dimineţi zvârcolite-n cearşafuri
din care-mi vine fiere
să mă trezesc la realitate.
...
nu că te-aş vrea,
nu că nu te-aş putea primi,
ci doar că e mai bine şi prefer
să nu te mai întorci când dorm,
să fi plecat când am ochii deschişi.
!
sa nu te mai intorci deloc, ar fi prea greu sa nu te pot primi inapoi.ah!
RăspundețiȘtergeresuperba poezie. imi place foarte tare melodia aleasa;)
RăspundețiȘtergerete invit sa arunci o privire si pe la mine, poate iti place
RăspundețiȘtergerehttp://pegas-motorizat.blogspot.com/
-Ne amuzam ca nu-i impozabil!
E destul de periculos sa spui "noptile-mi nu", tocmai pentru ca ai aceasta negatie. As sugera "noptile nu-mi sunt obisnuite" renuntand, desigur, la "acum" sau, oricum, incearca sa modelezi cumva partea aceea.
RăspundețiȘtergerePoemul imi place foarte mult. E..mana-n mana (si) cu prezentul meu, daca vrei.
gata cristi. am cizelat... mulţumesc!
RăspundețiȘtergereZor de Zi...îngeri,ţie!
RăspundețiȘtergeredar e superba.bravo!
RăspundețiȘtergerefrumos :)
RăspundețiȘtergere